[AACAP] News and Children – Romanian

No 67, actualizat în ianuarie 2020

Adesea, copiii văd și aud știri de mai multe ori pe zi datorită televiziunii, ziarelor, revistelor, și internetului. Aceste relatări despre evenimente locale sau internaționale, precum dezastre naturale, catastrofe sau crime, pot provoca copilului stress, anxietate și teamă.

 De asemenea, un anumit mod de a transmite știrile poate crește probabilitatea ca cei mici să resimtă experiențe negative.

  De exemplu:

 –         Știri transmise în continuu, 24 de ore, de către canalele de televiziune și de internet;

–          Transmisii in direct ale evenimentelor așa cum au loc în timp real de către canalele TV;

–          Divulgarea sporită și frecventă a detaliilor intime din viața personalităților publice și a celor care pot constitui modele de urmat;

–          Competiția din cadrul industriei de divertisment de a furniza cât mai multe știri publicului;

–          Relatarea repetată, prin mijloace audio-vizuale a știrilor despre dezastre naturale și acte de violență.

Deși au avut loc dezbateri publice despre necesitatea clasării emisiunilor de televiziune pentru a atrage atenția părinților asupra imaginilor de violență și sex transmise zi de zi, programele de știri au fost luate în considerare doar foarte recent. Cercetările științifice au demonstrat cum copiii și adolescenții sunt predispuși să imite ceea ce văd și aud la știri, un fenomen cu efect contagios, numit „copycat”. O expunere frecventă și persistentă la fapte de violență poate provoca sentimente de teamă, desensibilizare, iar în anumite cazuri, chiar o agravare a comportamentului agresiv. De asemenea, astfel de studii au arătat că de multe ori astfel de știri nu reflectă cu acuratețe situația locală sau națională.

 De exemplu, statisticile arată o scădere a incidenței crimelor. Cu toate acestea, difuzarea informațiilor despre crime însă a crescut de 240%.  De multe ori, emisiunile de știri locale introduc informații despre diferite acte criminale chiar de la debutul programului și folosesc până la 30% din timpul alocat pentru relatarea detaliată a acestor crime.

Efectul negativ al știrilor asupra copiilor poate fi diminuat de părinți, profesori sau adulți care pot urmări știrile alături de copil iar apoi le pot discuta cu el. Vârsta copilului, gradul său de maturitate și de dezvoltare psihică, experiența sa de viață și vulnerabilitatea sa pot fi repere de îndrumare despre ce fel de știri și cât de multe este recomandabil pentru acesta să urmărească.

Un ghid pentru minimizarea efectelor negative ale știrilor poate cuprinde următoarele recomandări:

-Monitorizați atent  timpul pe care copilul îl petrece privind știrile;

-Fiți siguri că aveți la dispoziție timp suficient și un loc potrivit pentru a purta o discuție cu copilul, dacă credeți că știrile ar putea să îl tulbure sau să-l supere

-Urmăriți știrile împreună cu copilul;

-Discutați cu cel mic conținutul știrilor precum și întrebările pe care le-ar putea avea;

– În cuvinte simple asigurați copilului că este protejat, insistând că rolul dumneavoastră este tocmai de a fi alături de el;

-Uitați-vă după semne de anxietate, ca de exemplu insomnii, teamă persistentă, incontinență în pat, plânsete, precum și exprimarea unor sentimente de frică.

Părinții nu trebuie să uite că este important să discute cu copilul despre ce acesta a auzit sau a văzut în programele de știri. Aceste discuții duc la reducerea efectului negativ al știrilor și permit părinților să își exprime propriile idei și valori. Chiar dacă copiii nu pot fi protejați în întregime de efectul evenimentelor exterioare, părinții pot să-i ajute să se simtă în siguranță și să înțeleagă mai bine lumea în care trăiesc.

Resurse în limba engleză:

Your Child (1998 Harper Collins)/ Your adolescent (1999 Harper Collins)